Frica vine din intestin? Ce legătură are microbiomul cu anxietatea socială

În ultimii ani, ideea că intestinul ar putea influența starea noastră psihică a trecut de la o teorie marginală la un subiect serios de cercetare științifică. Un nou studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) merge mai departe: microbiomul persoanelor cu anxietate socială severă poate, efectiv, induce frică socială — cel puțin la șoareci.

Cercetătorii de la Universitatea College Cork din Irlanda au realizat un experiment remarcabil. Au prelevat microbiom intestinal de la persoane diagnosticate cu tulburare de anxietate socială (SAD – social anxiety disorder) și l-au transplantat în șoareci, după ce flora nativă a acestora fusese eliminată cu antibiotice. Rezultatul? Animalele nu au devenit mai deprimate sau mai anxioase în general, dar au manifestat o reacție de frică exagerată în contexte sociale — un model comportamental apropiat de SAD uman.

Este pentru prima dată când se demonstrează, într-un mod cauzal și nu doar corelativ, că anumite comunități bacteriene pot induce un comportament specific asociat cu anxietatea socială.

Ce s-a întâmplat în creierul și corpul șoarecilor?

După transplant, șoarecii au fost supuși unor teste comportamentale și biologice. Cei cu microbiom de la pacienți SAD:

• au manifestat frică socială accentuată (evitarea interacțiunii sociale în prezența stimulilor noi);
• au avut niveluri mai mici de cortizol (hormonul de stres) în repaus;
• au prezentat o reducere a oxitocinei — hormon asociat cu încrederea și conexiunea socială — în anumite zone ale creierului (nucleul stria terminalis);
• au înregistrat o scădere a activității sistemului imunitar, atât la nivel intestinal cât și cerebral.

Mai exact, genele implicate în inflamația neuronală și funcționarea barierei hematoencefalice (care protejează creierul de toxine) au fost afectate. Este un indiciu puternic că bacteriile intestinale nu influențează doar metabolismul sau digestia, ci și modul în care procesăm interacțiunile sociale.

Ce bacterii sunt implicate?

Printre speciile bacteriene semnificativ diferite între microbiomul pacienților SAD și cel al persoanelor sănătoase se numără:

• Bacteroides nordii și Bacteroides cellulosilyticus, în cantități reduse la pacienții SAD;
• Phocaeicola massiliensis, în cantitate crescută — o bacterie anterior asociată cu PTSD și izolarea socială prelungită.

Deși nu putem afirma că aceste bacterii „provoacă” anxietatea, ele par a fi parte dintr-un ecosistem microbian care favorizează reacțiile exagerate de frică socială.

Tulburarea de anxietate socială afectează între 4 și 12% din populație la nivel global, de obicei începând din copilărie sau adolescență. Este o tulburare invalidantă, care limitează viața socială, educația, cariera și chiar sănătatea fizică. Tratamentele actuale — bazate pe terapie cognitiv-comportamentală și antidepresive — sunt adesea ineficiente sau incomplete.

Acest nou studiu deschide o direcție complet nouă: tratarea SAD prin modificarea microbiomului — fie prin transplant fecal, fie prin probiotice sau dietă. Desigur, suntem departe de o soluție clinică, dar direcția este promițătoare.

Dacă bacteriile ne pot influența nivelul de frică socială, înseamnă că echilibrul microbiomului este important nu doar pentru digestie, ci și pentru relațiile noastre, încrederea în sine și capacitatea de a ne conecta cu ceilalți. Poate că viitorul sănătății mintale va trece prin farfurie și intestin mai mult decât am crezut vreodată.